18 octombrie 2010

Tipuri de jocuri didactice

Din punct de vedere cognitiv jocurile didactice facilitează procesul de asimilare, fixare şi consolidare a cunoştinţelor, iar datorită caracterului său formativ influenţează dezvoltarea personalităţii elevilor.
Clasificarea jocurilor
       Valoarea formativă deosebită pe care o prezintă jocu, precum şi diversitatea obiectivelor educative  pentru a căror rezolvare este folosit jocul, duc la necesitatea unei clasificări a jocurilor . O clasificare a jocurilor se poate realiza din mai multe puncte de vedere  :                                         
 -după conţinut ;
 -după obiectivele urmărite ;
 -după materialul folosit ;
 -după grupele de structuri şi procese psiho-fizice preponderent în joc.

Clasificarea după conţinut şi obiective

Dintre toate aceste criterii , cele mai semnificative rămân conţinutul şi obiectivele .Astfel, jocurile pot fi :
          -jocuri de dezvoltare a vorbirii ;
          -jocuri de cunoaştere a mediului înconjurător ;
          -jocuri matematice ;
          -jocuri muzicale ;
          -jocuri de orientare în spaţiu;
          -jocuri de mişcare ;
          -jocuri pregătitoare , de deschidere sau sensibilizare , în vederea înţelegerii unor noţiuni ;
          -jocuri aplicative cu funcţia de fixare a unor reguli sau procese şi de extindere a acestora asupra unor situaţii noi .

Clasificare după materialele folosi

Jocurile mai pot fi grupate şi din punctul de vedere al materialului folosit şi astfel pot fi:
         -jocuri cu materiale sau obiecte ;
         -jocuri orale , cu întrebări de tipul “Cine ştie răspunde repede şi bine !” , ghicitori , dramatizări .

Alte clasificări

Asupra jocurilor s-au făcut mai multe clasificări . În cărţile de specialitate găsim şi altele, precum ar fi:
          a) În funcţie de structura lor:
               -jocuri individuale ;
               -jocuri colective ( W .Stern );
          b) În funcţie de etapele dezvoltării copilului :
               -jocuri funcţionale ( senzorio-motorii );
               -jocuri iluzorii (de ficţiune ) ;
               -jocuri receptorii ;
               -jocuri de construcţie ;
               -jocuri colective (Gh. Buhler ).
          c) În funcţie de etapele formării intelectuale a copilului :
               -jocuri exerciţiu ;
               -jocuri simbolice ;
               -jocuri cu reguli (J. Piaget ).
          d) În funcţie de poziţia copilului în joc :
               -jocuri de mişcare ;
               -jocuri sedentare .
          e) În funcţie de sarcinile educării multilaterale ale preşcolarilor şi de influenţa formativă a jocurilor asupra dezvoltării psihice a copilului :
               -jocuri de creaţie ;
               -jocuri de mişcare ;
               -jocuri didactice .

Etape ale jocului didactic

 Indiferent de denumirea pe care o folosim, jocul didactic trebuie să străbată anumite etape, care îi dau o stuctură ce poate preveni lâncezealea şi pierderea timpului în lecţie :
a)      organizarea bazei materiale a jocului;
b)      precizarea conţinutului şi sarcinilor jocului;
c)      stabilirea regulilor de joc şi explicarea ( demonstrarea ) lor;
d)      stabilirea etapelor jocului (acţiunile de joc ) şi demonstrarea lor;
e)      controlul rezolvării independente şi corecte a sarcinilor jocului şi a respectării regulilor de joc;
f)        aprecierea finală a desfăşurării jocurilor şi a rezultatelor obţinute;
g)      eventuale îndrumări pentru receptarea jocului în recreaţie sau acasă şi pentru imaginarea unor variante ale jocului.
       Organizarea jocurilor didactice este necesară pentru a putea efectua cât mai multe exerciţii într-o formă variată şi plăcută astfel încât elevii să poată repeta fără să obosească şi să-şi piardă interesul. În “Îndrumătorul pentru folosirea abecedarului “ se arată condiţiile de bază pe care trebuie să le îndeplinească lecţiile de citit – scris în care se folosesc jocuri didactice :
          a) pentru asigurarea varietăţii în desfăşurarea lecţiei, învăţătorul va selecta cu grijă, pentru fiecare etapă, exerciţiile şi jocurile care pot stimula interesul şi înţelegerea copiilor;
          b) în vederea satisfacerii nevoilor copiilor de a se juca, o parte din activităţile şcolare se vor desfăşura sub formă atractivă de joc ;
          c) se va satisface nevoia de mişcare a copiilor chiar în cadrul lecţiilor ;
          d) pentru folosirea diferitelor materiale şi jocuri didactice, în toate etapele lecţiei, se va urmări înţelegerea de către copii a noilor cunoştinţe , verificarea şi fixarea lor .
       
 Regula de bază rămâne totuşi aceea că, fără a slăbi exigenţele predării – învăţării ( mai ales la clasa I ) se va realiza prin joc tot ce poate îmbrăca forma acestei activităţi. Ca urmare, jocul didactic sau numai unele elemente ale lui pot fi utilizate în orice moment al activităţii didactice.

Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu