Din punct de vedere cognitiv jocurile didactice facilitează procesul de asimilare, fixare şi consolidare a cunoştinţelor, iar datorită caracterului său formativ influenţează dezvoltarea personalităţii elevilor.
Clasificarea jocurilor
Valoarea formativă deosebită pe care o prezintă jocu, precum şi diversitatea obiectivelor educative pentru a căror rezolvare este folosit jocul, duc la necesitatea unei clasificări a jocurilor . O clasificare a jocurilor se poate realiza din mai multe puncte de vedere :
-după conţinut ;
-după obiectivele urmărite ;
-după materialul folosit ;
-după grupele de structuri şi procese psiho-fizice preponderent în joc.
Clasificarea după conţinut şi obiective
Dintre toate aceste criterii , cele mai semnificative rămân conţinutul şi obiectivele .Astfel, jocurile pot fi :
-jocuri de dezvoltare a vorbirii ;
-jocuri de cunoaştere a mediului înconjurător ;
-jocuri matematice ;
-jocuri muzicale ;
-jocuri de orientare în spaţiu;
-jocuri de mişcare ;
-jocuri pregătitoare , de deschidere sau sensibilizare , în vederea înţelegerii unor noţiuni ;
-jocuri aplicative cu funcţia de fixare a unor reguli sau procese şi de extindere a acestora asupra unor situaţii noi .
Clasificare după materialele folosi
Jocurile mai pot fi grupate şi din punctul de vedere al materialului folosit şi astfel pot fi:
Jocurile mai pot fi grupate şi din punctul de vedere al materialului folosit şi astfel pot fi:
-jocuri cu materiale sau obiecte ;
-jocuri orale , cu întrebări de tipul “Cine ştie răspunde repede şi bine !” , ghicitori , dramatizări .
Alte clasificări
Asupra jocurilor s-au făcut mai multe clasificări . În cărţile de specialitate găsim şi altele, precum ar fi:
a) În funcţie de structura lor:
-jocuri individuale ;
-jocuri colective ( W .Stern );
b) În funcţie de etapele dezvoltării copilului :
-jocuri funcţionale ( senzorio-motorii );
-jocuri iluzorii (de ficţiune ) ;
-jocuri receptorii ;
-jocuri de construcţie ;
-jocuri colective (Gh. Buhler ).
c) În funcţie de etapele formării intelectuale a copilului :
-jocuri exerciţiu ;
-jocuri simbolice ;
-jocuri cu reguli (J. Piaget ).
d) În funcţie de poziţia copilului în joc :
-jocuri de mişcare ;
-jocuri sedentare .
e) În funcţie de sarcinile educării multilaterale ale preşcolarilor şi de influenţa formativă a jocurilor asupra dezvoltării psihice a copilului :
-jocuri de creaţie ;
-jocuri de mişcare ;
-jocuri didactice .
Etape ale jocului didactic
Indiferent de denumirea pe care o folosim, jocul didactic trebuie să străbată anumite etape, care îi dau o stuctură ce poate preveni lâncezealea şi pierderea timpului în lecţie :
a) organizarea bazei materiale a jocului;
b) precizarea conţinutului şi sarcinilor jocului;
c) stabilirea regulilor de joc şi explicarea ( demonstrarea ) lor;
d) stabilirea etapelor jocului (acţiunile de joc ) şi demonstrarea lor;
e) controlul rezolvării independente şi corecte a sarcinilor jocului şi a respectării regulilor de joc;
f) aprecierea finală a desfăşurării jocurilor şi a rezultatelor obţinute;
g) eventuale îndrumări pentru receptarea jocului în recreaţie sau acasă şi pentru imaginarea unor variante ale jocului.
Organizarea jocurilor didactice este necesară pentru a putea efectua cât mai multe exerciţii într-o formă variată şi plăcută astfel încât elevii să poată repeta fără să obosească şi să-şi piardă interesul. În “Îndrumătorul pentru folosirea abecedarului “ se arată condiţiile de bază pe care trebuie să le îndeplinească lecţiile de citit – scris în care se folosesc jocuri didactice :
a) pentru asigurarea varietăţii în desfăşurarea lecţiei, învăţătorul va selecta cu grijă, pentru fiecare etapă, exerciţiile şi jocurile care pot stimula interesul şi înţelegerea copiilor;
b) în vederea satisfacerii nevoilor copiilor de a se juca, o parte din activităţile şcolare se vor desfăşura sub formă atractivă de joc ;
c) se va satisface nevoia de mişcare a copiilor chiar în cadrul lecţiilor ;
d) pentru folosirea diferitelor materiale şi jocuri didactice, în toate etapele lecţiei, se va urmări înţelegerea de către copii a noilor cunoştinţe , verificarea şi fixarea lor .
Regula de bază rămâne totuşi aceea că, fără a slăbi exigenţele predării – învăţării ( mai ales la clasa I ) se va realiza prin joc tot ce poate îmbrăca forma acestei activităţi. Ca urmare, jocul didactic sau numai unele elemente ale lui pot fi utilizate în orice moment al activităţii didactice.
